Amfiteatrul Transilvania, o poveste de iarnă

Pentru noi, experiențele de viață valorează mult mai mult decât aspectele materiale și încercăm să ne creștem și copilul cu aceeași filozofie de viață. Cu ocazia zilelor noastre de naștere, am înlocuit de câțiva ani cadourile clasice cu excursii sau experiențe de viață. Apreciem mult mai mult amintirea acestor clipe decât o bijuterie costisitoare care ne impresionează la prima purtare, iar apoi devine uzuală. La fel și în cazul aniversarilor lui Eric. Primește oricum prea multe jucării de la rude și prieteni, astfel că noi încercăm să sărbătorim într-un alt mod.

Pentru a doua aniversare a lui Eric, visam la o poveste de iarnă, la un weekend într-o locație montană liniștită, unde tradițiile sunt păstrate și timpul are altă valoare. Îmi doream să îl ducem pe Eric într-un loc care să ne amintească de copilarie, de iernile în care ne jucam cu orele în zapadă sau când înghețam la săniuș pe dealurile din jurul casei. Nu aș fi crezut că aceste vise pot fi depășite, la doar câteva ore distanță de casă.

Foarte aproape de Castelul Bran, dar totuși total diferit de turismul de masă care sufocă acea zonă, găsim un loc cu adevarat magic. Amfiteatrul Transilvania e situat pe un platou înconjurat de munții Bucegi. Câteva case tradiționale, vechi de sute de ani, au fost atent restaurate pentru a-și păstra autenticitatea, dar și pentru a oferi oaspeților tot confortul necesar. Amprenta artistică a proprietarului conferă o imagine unitară, un aspect autentic și inovator în același timp. Întreg ansamblul este creat din materiale naturale, chiar și o parte din echipamentele de baie sunt sculptate manual în lemn, iar vopselele folosite sunt pe bază de plante.

Booking.com

Cel care a creat Amfiteatrul Transilvania a fost cu adevarat un vizionar. Cu siguranță a fost nevoie de foarte multă muncă pentru a face accesibilă oaspeților săi această locație izolată și pentru a restaura totul așa cum apare astăzi. Gazda noastră a fost fiul său, Ștefan. Foarte atent la detalii, el creează o relație apropiată cu oaspeții săi, fără a fi totuși prea invaziv. Eric s-a atasat rapid de el, iar Ștefan nu a părut deranjat nici măcar o clipă să se joace de-a v-ați-ascunselea împreună.

Am ajuns la Amfiteatrul Transilvania într-o vineri dupamasă, când soarele era deja aproape de asfințit. Dupa ce am oprit mașina am ramas uimiți de liniștea locului. Doar vântul se auzea șuierând printre copaci, împrăștiind zăpada proaspată. Noaptea, mii de stele scanteiau pe cer, similar cu strălucirea zăpezii în miezul zilei. Abia departe în zare se zăreau mici luminițe de la orașe sau stațiuni de schi, singura legatură cu lumea agitată din care evadasem cu doar câteva ore în urmă.

Eric a fost fascinat de Amfiteatrul Transilvania și nu s-a plans nici măcar o dată de frigul înțepător. Probabil din cauză că nu mai văzuse până atunci atât de multă zăpadă! Râsetele pline de viață, obrajii îmbujorați de la frig și ochii strălucind de veselie au fost confirmarea că am ales cel mai bun cadou pentru aniversarea a doi ani de când Eric face parte din viața noastră. Am petrecut întreg weekendul împreună, momente simple în mijlocul naturii, fără un plan prestabilit. Ne-am plimbat pe dealurile din jurul proprietății, am improvizat o partie de săniuș, ne-am jucat cu cățeii și am vizitat ferma de vaci și capre pe care proprietarii Amfiteatrului o au mai în vale.

După suficient timp petrecut afară, ne-am retras în restaurant, să ne încălzim în jurul șemineului. Am putut savura magnifica panoramă chiar și înăuntru, lângă de o cană cu vin fiert, datorită ferestrelor panoramice care oferă o vedere de aproape 360 grade. Am savurat delicioase preparate basarabene preparate din ingrediente locale după vechi retețe de familie. A fost o experiență culinară interesantă, pentru o locație din inima Transilvaniei. 

La Amfiteatrul Transilvania se cresc animale pentru carne, lapte și produse lactate, dar există și o grădină de legume și căpșuni. Acestea sunt conservate prin metode tradiționale pentru a asigura necesarul pe tot parcursul anului. Am văzut în pivnița de sub restaurant borcane colorate cu tot felul de bunătăți, depozitate la fel ca acasă, în cămara mamei. Am gustat și un pahar de sevă de mesteacăn, bine cunoascută pentru multiplele beneficii asupra organismului. Totuși, am preferat să rămânem la miununata selecție de vinuri moldovenești!

Timp de două zile ne-am relaxat atât de bine încat nu ne-a venit să credem că am petrecut doar un weekend departe de agitația cotidiană. Am părăsit Amfiteatrul Transilvania plini de energii pozitive. Cu siguranță ne vom întoarce, trebuie să fie un loc minunat și pe perioada verii!