Cum ne-am ajutat copilul să învețe să schieze

Ca și la orice alt sport, pentru lecțiile de schi trebuie să lăsăm noi părinții instinctul de a proteja și de a face tot ce e dificil. Trebuie să îi oferim încredere și sprijin celui mic și să îl lăsăm să se descurce treptat singur. Va avea momente dificile, se va chinui și frustra, dar reușita va fi cu atât mai „dulce”.

Andrei schiază încă din copilărie și a prins relativ singur, din mers, toată treaba. În ultimii ani a lucrat mult să își îmbunătățească tehnica, ceea ce nu e chiar ușor la +30 de ani, dar i-a ieșit tare bine. Eu pe de altă parte am învățat să merg pe snowboard după ce am terminat facultatea. Mi-a fost greu și aș putea spune nici acum că mă descurc tare bine. Îmi e adesea frica de viteză sau de manevre mai complicate, dar măcar am un motiv să îmi placă să ies din casă iarna.

Dorim amândoi ca Eric să învețe de mic un sport de iarnă, din mai multe motive destul de evidente. Nu doar că e sănătos să ai un stil de viață activ și să faci sport. Dar iarna e mult mai amuzantă dacă îți petreci timpul și pe pârtie. Iar în adolescență îi va fi mult mai ușor dacă se descurcă pe schiuri sau snowboard. Eu am ratat multe ieșiri de iarnă la munte pentru că nu-mi găseam locul pe acolo! Cu cât ești mai mic, cu atât înveți mai rapid și mai ușor, e doar o joacă puțin mai serioasă. Însă e și important să înveți corect de la început, fiind mult mai greu să corectezi mai apoi.

Cam toate sfaturile primite erau să începem familiarizarea cu pârtia și echipamentul pe la 3 ani, pentru ca după 4 ani să poată învăța efectiv primele mișcări de la un instructor. Eh, teoria asta nu s-a chiar potrivit cu noi; în iarna când Eric avea 3 ani colindam lumea prin țări calde. Am început la 4 ani, i-a plăcut mult, însă nu a apucat să meargă decât la 1-2 lecții. Am avut eu un accident foarte urât pe pârtie, care a pus pauză oricăror activități sportive de iarnă pentru că nu puteam face asta într-o notă pozitivă. Astfel că până la 5 ani doar s-a familiarizat cu pârtia. Însă iarna trecută a fost un adevărat succes la inițierea pe schiuri. Continuăm și anul acesta, după care cred că vom putea merge împreună pe pârtie, treptat, câte puțin la început.

Pentru a-l ajuta pe Eric să își depășească emoțiile, am urmat câțiva pași înainte de lecțiile de schi:

• I-am prezentat echipamentul, explicându-i în detaliu rolul fiecărei piese; i-am dat timp să le studieze și i-am răspuns cu răbdare la toate întrebările. Da, la aproape 4 ani asta a însemnat și o scurtă plimbare prin casă în clăpari și încercatul schiurilor pe covorul din living :).
• Am ales împreună un costum de schi comod și călduros, confortul pe pârtie fiind una din condițiile principale pentru a se simți bine acolo. Secretul e îmbrăcatul în straturi, pentru a putea adăuga/da jos ceva dacă e nevoie și pentru a fi rapid confortabil și atunci când ia o pauză în interior. Tot din acest motiv, recomand un costum în doua piese, cu salopetă cu bretele și geacă separat.
• Ne-am uitat împreună la poze și filmulețe cu mami și tati la schi, și am făcut planuri cum vom merge toți trei pe pârtie după ce se va descurca și el destul de bine. Încă ne reproșează că am mers în Austria fără el în 2019, dar acum înțelege de ce.
• Am încurajat discuții pe tema asta cu prieteni de-ai lui mai mari, pentru a vedea că schiul e foarte amuzant și interesant după ce se depășește etapa inițială de învățare.
• De fiecare dată când mergem pe pârtie fără el îi explicăm de ce mergem singuri și îl asigurăm că va veni cu noi după ce se descurcă bine pe schiuri (și ne vom ține de cuvânt!).

Pentru lecțiile de schi, am optat pentru un monitor profesionist și cu experiență în lucrul cu copii. E important să învețe o tehnică bună încă de la început, plus că e mult mai cooperant cu o persoană străină decât cu părinții. Am stabilit ședințe de o oră, maxim o oră și jumătate, în cursul dimineții, când energia e suficientă, e odihnit și se poate concentra mai bine. Și fără părinți pe pârtie! În timpul lecțiilor de schi am stat deoparte, fără a ne implica în desfășurarea activității și fără a-i întrerupe în nici un fel.

După fiecare lecție de schi:

• am ascultat activ ce ne-a povestit
• l-am lăudat pentru cum s-a descurcat, punând accent pe exemple concrete
• nu am accentuat deloc aspectele mai puțin plăcute (căzături, oboseală, frig etc.)
• nu am insistat cu întrebări dacă nu a avut chef să povestească, și-a dat el drumul ulterior și fără să fie întrebat

După câteva lecții individuale de schi, Eric a mers în tabără împreună cu colectivul de la grădiniță. Acesta a fost un moment extrem de important. Recunosc că mi-a fost foarte dificil să accept să meargă o săptămână fără noi, am scris pe larg un articol despre prima tabără la 5 ani. Tabăra e un moment foarte important, nu doar pentru a învăța să schieze, ci și pentru dezvoltarea lui.

Acum sunt foarte încântată că începe să se descurce pe pârtie. Am fost împreună pe pârtie la Straja și am văzut că pe porțiunile mai line își putea ține bine echilibrul. Sigur că mai are multe de învățat! Dar simt că în ritmul acesta, în câțiva ani, el și cu Andrei mă vor lăsa în urmă atunci când mergem împreună pe pârtie. Iar asta nu poate decât să mă bucure!

Pentru mai multe idei de călătorii alături de copii, sfaturi, sugestii și opinii, te așteptăm în Grupul Familiilor Călătoare.