Triunghiul Cultural este parte din regiunea centrală a Sri Lankăi și include cinci situri incluse în Patrimoniul UNESCO. E o zonă mai puțin vizitată de turiști, care nu ajung întotdeauna atât de departe de capitală. Însă ai aici o multitudine de obiective istorice și culturale, fiind zona unde regăsești elemente din perioada de glorie a civilizației sinhaleze.
Citește și despre restul excursiei noastre de prin Sri Lanka: Colombo și coasta sudică sau Țara Ceaiului.

Pentru a vizita Triunghiul Cultural din Sri Lanka ne-am stabilit baza în Dambulla, aflată în centrul zonei pe care plănuiam să o explorăm. Am petrecut aici trei nopți, dar ar mai fi mers încă una, deoarece au rămas suficiente locuri pe care nu am reușit să le vedem. La momentul planificării, nu ne-am dat seama cât timp ne va lua fiecare din obiective și cât de interesante sunt. Plus că nu eram convinși că toddler-ul nu se va plictisi mai multe zile la rând prin diverse situri istorice.
Vezi aici recomandări de cazare în Dambulla sau în restul regiunii.
Triunghiul Cultural nu este doar despre istorie și civilizație. Parcul Național Minneriya se află exact în mijlocul regiunii și poate fi escapadă în natură după vizitarea vechilor orașe. Noi am fost în safari în Udawalawe, în sudul țării, deci nu am repetat și aici experiența. Însă am putut vedea din mașină elefanții la îmbăiat în bazinul Minneriya când mergeam între Dambula și Pollonaruwa. Ba chiar am întâlnit elefanți și pe șosea! Prima dată m-am cam speriat, însă apoi am văzut că sunt o prezență frecventă acolo, fiind obișnuiți cu oamenii și mașinile. Cam ca și urșii pe Transfăgărășan!

În cele trei zile petrecute în Triunghiul Cultural am reușit să vedem trei din cele cinci locații UNESCO. Nu am reușit să ajungem la Orașul Sfânt de la Anuradhapura, iar Kandy l-am exclus din traseu în favoarea unor zile relaxante la finalul aventurii în Sri Lanka, după ce am citit și auzit mai multe păreri care spuneau că nu merită să stăm acolo, că e supra-turistic. Poate vom ajunge la Kandy într-o vizită viitoare în Sri Lanka, pentru a vizita Templul Dintelui Sacru, foarte important pentru religia budistă.
Noi am vizitat Sri Lanka timp de 2 săptămâni cu o mașină închiriată; am scris un articol întreg despre experiența de condus ca turist în Sri Lanka.
Polonnaruwa
Orașul antic Polonnaruwa este un sit arheologic impresionant! Cu ocazia vizitei mi-am dat seama de cât de ignoranți suntem la capitolul istorie și cât de superficială e educația noastră în acest sens. Habar nu aveam de istoria acestei părți a lumii și nici nu îmi amintesc să se fi pomenit vreodată la școală ceva pe această temă. Și totuși, uite ruinele unei mari capitale de acum 800 de ani, cu particularități deosebite. Biletul de acces la Polonnaruwa a fost 25$ la momentul vizitei noastre, destul de scump comparativ cu nivelul general al prețurilor în Sri Lanka, însă a meritat din plin.
Ne-am învârtit puțin prin oraș pentru a găsi locul de unde se cumpără biletele, acesta fiind la distanță destul de mare de intrarea efectivă. Noroc cu un șofer de tuk-tuk care ne-a îndrumat; în general sri lankezii sunt foarte amabili și prietenoși, gata să te ajute fără să ceară/aștepte ceva la schimb.
Situl arheologic de la Polonnaruwa este foarte mare, e nevoie de un mijloc de transport pentru a putea vizita. Noi eram cu mașina și am putut intra astfel, o variantă foarte la îndemână fiind cu copilul sub trei ani. Însă la intrare sunt o mulțime de tuk-tuk-uri sau biciclete de închiriat, deci nu aveți de ce să vă faceți probleme la capitolul deplasare.


Orașul antic Polonnaruwa găzduiește numeroase ruine ale unor temple sau alte clădiri considerate sacre, deci pentru a vizita ai nevoie de vestimentație potrivită. De asemenea, pentru a intra în majoritatea locurilor e nevoie să te descalți; nu am avut o problemă cu asta, însă nu cred că e prea plăcut în zilele ploioase, când totul se transformă în noroi. În general în Sri Lanka am purtat pantaloni lungi, subțiri și largi pentru a nu îmi fi prea cald, și sandale lejere sau flip-flops.
Nouă ne-a luat cam 2 ore vizitarea ruinelor de la Polonnaruwa. Sincer, eu aș mai fi stat încă vreo două, atât de multe lucruri noi și interesante am descoperit acolo; dar când ești cu copii trebuie să te adaptezi nevoilor lor.



Sigiriya
Stânca Sigiriya se ridică la 200m deasupra reliefului înconjurător, dominând jungla și orezăriile, iar în vârful ei sunt ruinele unei vechi cetăți sinhaleze. Sigiriya, în traducere „stânca leului”, este un inselberg, însă total diferit față de cel vizitat la Guatape, în Columbia.
Istoria cetății Sigiriya datează din secolul V, când unui din regii sinhalezi și-a stabilit aici o capitala cu rol strategic, apărată în mod natural. Circulă o mulțime de legende pe această temă, ce se știe sigur este că Sigiriya a fost doar pentru scurt timp capitală, devenind apoi o mănăstire budistă pând în secolul XIV.
Sigiriya este un loc impresionant atât pentru frumusețea naturală, cât și modul în care a fost exploatată și prin valoarea arhitectonică și tehnologică a vechilor amenajări. Sigiriya este considerată un exemplu de planificare urbană a vremurilor respective, având unul din cele mai vechi sisteme hidraulice din lume. În plus, frescele din interior sunt foarte bine păstrate și au un stil unic.


Sigiriya este unul din cele mai vizitate locuri din Sri Lanka și, la vremea când am fost noi, era destul de aglomerat, așa că am mers dimineața devreme. E oricum mai bine așa, pentru a evita căldura de la prânz. Pentru a ajunge în vârf, ai de urcat 1,200 de scări! Nu e foarte dificil, erau și copii care urcau fără probleme. Eric era destul de mic și l-am dus în Isara până sus. Mi s-a părut amuzant că numeroși localnici s-au oferit să mă ajute în schimbul unor mici sume de bani.
Zona e plină de maimuțe și e recomandabil să aveți mare grijă la lucruri. Sunt foarte obișnuite cu oamenii și nu se tem deloc să se apropie să fure ceva de mâncare. Când urcam scările, una din maimuțe a luat un biscuit din mâna lui Eric, aflat în sistem de purtare la mine în spate; a declanșat o mare tragedie pentru toddler, pe care l-am putut-o calma doar când am ajuns sus. Ulterior și-a amintit cu amuzament acest episod!


Intrarea la Sigiryia costa aproximativ 30$ la momentul vizitei noastre, însă e o sumă complet justificată. Numeroși turiști aleg să urce pe stânca Pidurangala, unde e aproape de 10 ori mai ieftin. Aceasta poate fi văzută și din vârf de la Sigiryia, dar cele două mi se par complet diferite și nu consider că se exclud reciproc. Plănuisem și noi să urcăm pe Pidurangala în aceeași dupămasă, însă Eric a fost mult prea obosit (și nici picioarele mele nu erau tocmai în cea mai bnă formă).
Dambula Cave Temple
Templul din peșterile Dambula este cel mai mare și mai bine păstrat complex templier din peșteri din Sri Lanka. Vizitatorii au acces în cinci grote, însă în zonă sunt mult mai multe. La baza complexului se poate vedea și Golden Temple, care include și un mic muzeu.


Urcarea până la templu este lejeră, chiar și Eric a parcurs singur aproape toată distanța. Recomand vizita după masa târziu, deoarece priveliștea este cu atât mai spectaculoasă la apus. Accesul în Templul Peșterii Dambula costă 10$ și este permis doar dacă ești îmbrăcat corespunzător (practic să ai genunchii acoperiți). A fost unul din puținele locuri unde nu i s-a permis nici lui Andrei să intre în pantaloni scurți și a fost nevoie să închirieze un sarong.

Pentru mai multe idei de călătorii alături de copii, sfaturi, sugestii și opinii, te așteptăm în Grupul Familiilor Călătoare.
[…] vorba de religie. Am vizitat un complex de temple budiste de la Dambula, aflat într-un ansamblu de peșteri în Sri Lanka, iar el a fost foarte uimit în peșterile mici, care adăposteau doar câte o statuie “Ce templu […]
[…] Citește și despre restul excursiei noastre de două săptămâni în Sri Lanka: Colombo și coasta sudică sau Triunghiul Cultural. […]
[…] fost puțin sceptici legat de condițiile meteo din triunghiul cultural al Sri Lankăi, noiembrie-decembrie fiind renumite ca foarte ploioase. Însă am fost norocoși, având parte de […]
[…] După regiunea sudică, ne-am continuat aventura sri lankeză în Țara Ceaiului, iar apoi în Triunghiul Cultural. […]